Am ajuns prin paduri si peisaje cu belti create din gropile uriase sapate in spatele caramidariei din Arad cu ani buni in urma.
Eu m-am bucurat de broscaitul si clincanitul faunei, de ierburile frumoase ce cresteau pe mal iar Marius si-a pierdut timpul mesterind cate ceva la bicicleta.
Numai el stie ce a facut atat timp cat am stat eu sa ma minunez la mormoloci, caci eu am fost prea fascinata si am cam pierdut notiunea timpului.
A fost o zi frumoasa, desi era inca plin de lume, din cauza ca sambata a fost 1 Mai, si tot Aradul a simtit nevoia sa polueze in ziua asta padurile din imprejurimi, dar in mare a fost placut.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu