Începem anul creativ

Nu îmi vine să cred cum trece timpul! Dar parcă decembrie întodeauna aşa e, sau cel puţin la mine, căci începând cu sărbătoarea de Moş Nicolae o ţin într-un chef aproape continuu şi îmi petrec tot timpul liber cu prietenii. Timp pe care în restul anului am senzaţia că îl pierd printre degete şi oricât mă zbat tot nu îmi ajunge. Dar decembrie e altceva, e relaxare , e vreme pentru familie şi prieteni, e timpul pentru vizionat filme, băut ceai cu scorţişoară şi uitat de online şi postări.

Ştiu că am neglijat blogul, din nou, la fel cum am neglijat şi magazinul de bijuterii, dar nu am  uitat de ele ci doar au căzut o treapta mai jos pe lista de priorităţi. Nu va faceţi însă griji, o să vin tare din urmă.

Pentru asta am profitat de faptul că am mai avut nişte zile rămase din concediul de anul trecut şi mi-am prelungit concediul de crăciun cu o săptămâna creativă petrecută aproape în totalitate meşterind. Randamentul nu a fost totuşi pe cât aş fi sperat eu dar am câteva lucruşoare drăguţe ce stau acum cuminte pe birou şi îşi aşteaptă rândul la pozat.

În săptămâna asta liberă de griji am reuşit să termin câteva proiecte şi idei ce îmi zburdau de mult prin cap, aşa că, acum e loc pentru proiecte noi :)

Sper să reuşesc în curând, să fac şi photoshooting-ul pentru Etsy şi să postez apoi broşele cu munţi desenaţi pe lemn, colierele cu litere pirogravate şi nişte portrete personalizate despre care o să povestesc în altă postare mai pe larg.

Pe lângă toată treaba făcută petru magazin mi-am  rezervat o zi şi pentru răsfăţul meu propriu şi mi-am cusut un rucsăcel dintr-o pânză veche ţesută pe vremea bunicii. Deşi mai am câteva detalii tehnice de  îmbunătăţit la el l-am purtat cu toată mândria posibilă şi sunt surprinsă cât de modernă poate să arate o pânză ţesută cu zeci de ani în urmă.

Un alt plan, mai de viitor, e să reînvii insignele mele desenate de mâna şi să le vând pe Etsy. O să vedem ce reuşesc şi aici, şi vă mai ţin la curent pe cum înaintăm cu implementarea proiectului.

Săptămâna asta creativă mi-a picat foarte bine şi aş fi putut să o ţin aşa încă mult și bine, dar trebuie să fac şi eu bani de pâine, aşa că m-am întors cuminte la muncă. Acum mă gândesc doar cât de bine a fost acasă trebăluind pe muzică bună, savurând pâine prăjită cu usturoi la mic dejun și așteptând, în fiecare seară, o noua zi plină de provocări creative.

Momentan cam atât aș avea de zis, deși, probabil că ar fi mult mai multe, dar hai să ne oprim la atât pentru început căci simt că mi-am ieșit un pic din mână cu scrisul.