Mai traiesc, dar ma odihnesc

Revin si eu cu impresii de la targul I love Handmade. Stiu ca a durat cam mult, dar am simtit nevoia de pauza si convalescenta. Nu ma asteptam sa fie chiar asa greu sa merg singura la targ. Nu e primul targ la care am mers fara companie masculina, dar e primul la distanta asa mare si cu siguranta nu o sa repet experienta. Chiar si cu riscul dezastrului financiar tot as fi preferat sa il am pe Marius alaturi, macar pentru sustinerea morala si impartirea oboselii.

Acum despre targ ce sa zic, a fost mult sub asteptari. Despre organizare nu pot sa ma plang, a fost totul ok, organizatorii au fost amabili si s-au straduit sa ne ajute cum au putut. Participantii au fost draguti si ei, am primit si o felie de tort de la Andreea (Glory Box) , cred ca am aratat tare plouata, si nu vorbesc numai de vreme. Din pacate nu cred ca o sa ma mai intalniti prea repede prin Bucuresti. Efortul atat fizic cat si financiar e prea mare si nu se prea merita pentru mine. Poate e doar ghinionul meu personal, dar Bucuresti-ul e prea departe ca sa pot intui la care targ merita sa particip.


Singura fiind, nu prea am avut chef sa fac poze, nu ca nu as fi avut timp dar nu m-am simtit in largul meu sa las standul gol. Chiar daca vecinele de taraba au fost foarte amabile si m-au ajutat sa pot fugi sa imi iau de mancare si de baut. Batuta in cap de soare si de ploi nu am stat prea grozav nici cu moralul asa ca oboseala s-a simtit parca si mai tare. M-am simtit cumva mica si pricajita in ditamai targul.


Asta e , a trecut, si ma bucur ca sunt iar acasa. Ma bucur ca am avut inspiratia sa dau 25 de lei in plus si sa vin la cusheta cu aer conditionat, perina si patura :D. Ah ce lux si confort iti pot oferi 25 de lei, nici nu m-as fi gandit. Imi pare si acum rau ca nu am ales cusheta si la drumul spre Bucuresti. Nu imi imaginam ca o sa fie chiar asa de plin trenul, si cu bad karma care m-a urmarit parca in toata aventura asta am avut si ghinionul ca langa mine sa se aseze un nenea ce se prelingea mult peste scaunul lui, deci de odihna nu a ramas nici urma.


Acasa a fost bine, a fost curat, Marius e cel mai grozav. E asa bine sa vii acasa si sa miroase a asternuturi curate si clor in baie :). Dupa ce m-am odihnit putin mi-am dedicat toata ziua porumbelului. Ah, am uitat sa va povestesc de porumbel. Dar asta e o alta poveste, deci va primi o postare separata :)